A vajdai oktavális ítélőszék a középkori Erdélyben = The Octave Tribunal of the Voivode in Medieval Transylvania = Scaunul de judecată octaval al voievozilor în Transilvania medievală

W. Kovács, András (2025) A vajdai oktavális ítélőszék a középkori Erdélyben = The Octave Tribunal of the Voivode in Medieval Transylvania = Scaunul de judecată octaval al voievozilor în Transilvania medievală. CERTAMEN, 12. pp. 181-254. ISSN 2393-4328

Preview

Text W.KovacsAndras-AvajdaioktavalisiteloszekakozepkoriErdelyben.CERTAMEN12pp181-2542025.pdf - Published Version Download (21MB) | Preview

Abstract

Since the second half of the 13th century, the voivode, the high royal ruler appointed to rule Transylvania, and his deputy, the vice-voivode, held a judicial court in Sântimbru, a set-tlement in the county of Alba, on the right bank of the Mureș River. During the Árpád dynas-ty, the voivodes of Transylvania were several times also counts (comites) of the Alba County, and the judgment of the two here can be linked to this function. In the beginning, occasional-ly, the voivode also sat in judgment at Sântimbru, but after 1339, almost exclusively the vice-voivode presided the judicial court there. In the 14th century, the hearings of the cases at the court began on the octaves of more important religious feasts. The octave could mean either the eighth day of the feast or a longer period. In the 14th and early 15th centuries, the octaval court was held on the octaves of some notable feasts, but from the second decade of the 15th century onwards, only on the octaves of four of them: Epiphany, St George's Day, the Nativi-ty of St. John the Baptist and Michaelmas, most likely with the personal participation of the vicevoivode. After 1412 there were no more voivodes' assemblies (congregations) held in Turda (Turda county; a judicial forum that operated at irregular intervals), and between 1431 and 1440 the octaval court of the vicevoivodes moved to Turda. After 1421, the congrega-tions were gradually resumed. Afterwards, until 1464, the two voivodal tribunals, the octaval court and the congregations, were occasions when almost exclusively the vicevoivode sat in judgment. After 1465 the documents of the octaval court were issued in the names of the voivodes (except for the period 1477–1479, when again the vicevoivodes appeared in the superscriptions of the documents). After the period between 1442 and 1464, when Magister Nicholas, the protonotary of Transylvania, was active, we do not find such an official in Tran-sylvania. Until 1464, the Transylvanian protonotaries were primarily involved in chancellery-related activities and did not participate in judicial activities. Between 1465 and 1515, the voivodes no longer had a permanent Transylvanian protonotary. Between 1473 and 1478, the protonotary Michael Debrétei, a native from outside Transylvania, worked in the court seats that were held, and in the following period, protonotaries from the royal court were sent. Their participation in the octaval tribunal is attested from 1493 onwards: Adam Liszkai (1493–1496), protonotary of the royal personal presence, Francis Marócsai (1499–1501), for-merly protonotary of the vicepalatine, and Stephen Verbőci, protonotary of the judge royal (1502–1515). They, respectively their subordinates, performed judicial work at the octaval tribunal, not the voivodes. The protonotaries sent from the royal court were accompanied on their Transylvanian journeys by notaries also sent from there. All this indicates that the justice of the province was subject to central control. Protonotaries and notaries were sent to Tran-sylvania not only at the octaval courts, but sometimes also at the general assemblies of the voivodes and for the settlement of important matters (e.g. introductions into some important domains, settlement of border disputes). Octaval courts became much rarer after 1465, for example between 1466 and 1472 they did not take place at all. On a few occasions (1482, 1487) the octaval court was held in Târgu Mureș (seat of Mureș), and from 1493 onwards it was held in Cluj (Cluj county) and remained there. (In 1494, on the occasion of the king's visit to Transylvania, the octaval court was held, exceptionally at Sibiu (Sibiu seat). In the period up to 1526, the last voivodal octaval court was held in 1519. This court was presided over by the protonotary of Transylvania, Paul Barcsai, who had been active in this capacity since 1516. At the end of the 15th and the beginning of the 16th century, the vice-voivod and 11 other prominent Transylvanian nobles attended the octaval tribunal as assessors (1499, 1514, 1519). Due to the work of the protonotaries and notaries sent to Transylvania, the same chancery notes appeared in the voivode's acts issued on the occasion of the octaval sessions of the court, especially after 1493 (starting with Liszkai's work), as in the issues of the courts of the royal court. At the beginning of the 16th century a new official appeared in the voi-vode's documents, the secretary, the head of the voivode's chancellery. It was only after the appointment of the first Transylvanian protonotary that he was able to free himself from judi-cial work. Summonses were issued for a long time for the nearest octave, then the trials were postponed from one octave to another. In 1458, in Hungary, the short summons was intro-duced on the 32nd day (one month) in cases of violent trespasses, but in Transylvania, in the absence of a permanent court and a protonotary, this practice did not spread. Short-term summonses were issued for various terms, and in addition to cases of violent trespasses, there were also cases of renewed lawsuits, of landed possessions and of the possessions of heirless nobles, which reverted to the king. Cases judged at the octaval courts could be appealed to the royal court. In the second half of the 15th century, the lawsuit usually reached the court of the king's personal presence, and after 1500 to that of the judge royal. The above study is supplemented by the archontology of the voivodal chancellery, the list of notaries who partic-ipated in the octaval courts, and a table containing the dates and venues of the octaval court sessions (1465–1526). | Voievodul, adică înaltul dregător regal numit la conducerea Transilvaniei, și adjunctul său, vicevoievodul, încă din a doua jumătate a secolului al XIII-lea au ținut un scaun de judecată la Sântimbru, așezare aflată în comitatul Alba, pe malul Mureșului. În timpul dinastiei Arpadiene, voievozii Transilvaniei au fost de mai multe ori comiții comitatului Alba, iar judecata celor doi de aici poate fi pusă în legătură cu această funcție. La început, ocazional, și voievodul judeca la Sântimbru, dar după 1339, aproape exclusiv vicevoievodul. În secolul al XIV-lea ședințele scaunului de judecată se desfășurau la octavele unor sărbători religioase mai importante. Octava putea să însemne atât a opta zi a sărbătorii, cât și o perioadă mai extinsă. În secolul al XIV-lea și la începutul secolului al XV-lea, scaunul de judecată se ținea cu prilejul octavelor mai multor sărbători, însă începând cu deceniul doi al secolului al XV-lea, sunt documentate tribunale doar la octavele a patru dintre ele: Boboteaza, Sfântul Gheorghe, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și Sfântul Mihail, cel mai probabil cu participarea personală a vicevoievodului. După 1412 nu au mai fost ținute adunările (congregațiile) voievodale de la Turda (comitatul Turda; un for judecătoresc care activa la intervale neregulate), iar între 1431 și 1440 tribunalul octaval al vicevoievozilor s-a mutat la Turda. După 1421, treptat, a fost reluată activitatea de organizare a congregațiilor. După aceasta, până în 1464, la cele două foruri de judecată voievodale, tribunalul octaval și adunările se desfășura, aproape exclusiv, o judecată a vicevoievodului. După 1465, documentele forului de judecată octaval au fost emise în numele voievozilor (cu excepția perioadei 1477–1479, când din nou vicevoievozii au figurat în intitulația documentelor). După perioada cuprinsă între 1442 și 1464, în care a activat magistrul Nicolae, protonotarul Transilvaniei, nu mai regăsim un astfel de funcționar în Transilvania. Până în 1464, protonotarii transilvăneni au efectuat în primul rând activități legate de cancelarie și nu au participat în activitatea judecătorească. Între 1465 și 1515 voievozii nu mai dispuneau de un protonotar transilvănean permanent. Între 1473 și 1478, în cadrul scaunelor de judecată care au fost ținute, a activat protonotarul Mihai Debrétei, originar din afara Transilvaniei, iar în perioada următoare, au fost trimiși protonotari de la curtea regală. Participarea acestora la judecata octavală este atestată din 1493: Adam Liszkai (1493–1496) protonotar al judelui curții regale, Francisc Marócsai (1499–1501), anterior protonotar al vicepalatinului și Ștefan Verbőci, protonotar al judelui curții regale (1502–1515). Ei, respectiv subordonații lor au efectuat munca judiciară la scaunul judecătoresc octaval, nu voievozii. Protonotarii trimiși de la curtea regală au fost însoțiți în călătoriile lor transilvănene de notari trimiși de asemenea tot de acolo. Toate acestea indică faptul că justiția provinciei a fost supusă controlului central. Protonotarii și notarii au fost trimiși în Transilvania nu numai cu ocazia judecăților octavale, dar uneori și a adunărilor generale voievodale și pentru rezolvarea unor probleme importante (de exemplu, introduceri în domenii mai importante, soluționarea unor litigii de hotar). Judecățile octavale au devenit mult mai rare după 1465, de exemplu între 1466 și 1472 nu au avut loc deloc. Cu câteva ocazii (1482, 1487) judecata octavală a avut loc la Târgu Mureș (scaunul Mureș), iar începând cu 1493 a avut loc la Cluj (comitatul Cluj) și a rămas aici în continuare. (În 1494, cu ocazia vizitei regelui în Transilvania, judecata octavală a avut loc, prin excepție la Sibiu, scaunul Sibiu.) În perioada cuprinsă până în anul 1526, ultima judecata octavală voievodală a avut loc în 1519. La aceasta din urmă prezida deja protonotarul Transilvaniei, Paul Barcsai, care a activat în această calitate încă din 1516. La sfârșitul secolului al XV-lea și la începutul secolului al XVI-lea, la judecățile scaunului octaval au participat ca asesori vicevoievodul și alți 11 nobili transilvăneni de seamă (1499, 1514, 1519). Datorită activității protonotarilor și notarilor trimiși în Transilvania, în actele voievodale emise cu ocazia scaunelor de judecată octavale, mai ales după 1493 (începând cu activitatea lui Liszkai), au apărut aceleași note de cancelarie ca și în emisiunile instanțelor judecătorești care activau la curtea regală. La începutul secolului al XVI-lea a apărut un nou funcționar în documentele voievodale, secretarul, conducătorul efectiv al cancelariei voievodale. El s-a putut elibera de munca judiciară abia după numirea primului protonotar transilvănean. Chemările în judecată au fost emise mult timp pentru octava cea mai apropiată, apoi procesele au fost amânate de la o octavă la alta. În 1458, în Ungaria a fost introdusă chemarea în judecată pe termen scurt, în ziua a 32-lea (o lună), în cazurile de samavolnicie, dar în Transilvania, în lipsa unei instanțe judecătorești și a unui protonotar permanent, aceasta nu s-a răspândit. Chemările în judecată pe termen scurt s-au făcut pe diferite termene, iar pe lângă cazurile de samavolnicie și în cazul proceselor reînnoite, și cele care priveau posesiunile zălogite și posesiunile unor nobili stinși fără urmași, posesiuni care reveneau regelui. Procesele discutate la judecățile octavale puteau fi apelate la curtea regală. În a doua jumătate a secolului al XV-lea, procesul ajungea de regulă la instanța de judecată a prezenței personale al regelui, iar după 1500 a fost competent judele curții regale. Studiul de mai sus este completat de arhondologia cancelariei voievodale, lista notarilor care au participat la judecățile octavale și un tabel care conține datele și locurile de desfășurare ale scaunelor de judecată octavale (1465–1526).

Actions (login required)

Edit Item