Analiza preliminară a sitului funerar din secolul al VII-lea de la Vălcani-Vamă și limitele interpretării arheologice (bazată exclusiv pe metodele sale proprii) = Preliminary analysis of the funerary site from Vălcani-Vamă and the limits of archaeological interpretation

Gáll, Erwin and Daczó, Levente and Gindele, Róbert (2026) Analiza preliminară a sitului funerar din secolul al VII-lea de la Vălcani-Vamă și limitele interpretării arheologice (bazată exclusiv pe metodele sale proprii) = Preliminary analysis of the funerary site from Vălcani-Vamă and the limits of archaeological interpretation. CERCETARI ARHEOLOGICE MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE A ROMANIEI, 33 (1). pp. 287-310. ISSN 0255-6812

Preview

Text 2026_ca33_1_15_Gall.pdf - Published Version Available under License Creative Commons Attribution Non-commercial. Download (16MB) | Preview

Abstract

Pe lângă vestigiile arheologice datând din neolitic până în epoca modernă, în apropierea localității Vălcani (România) au fost descoperite două situri funerare din Evul Mediu timpuriu. Primul din punct de vedere cronologic, caracterizat în principal printr-o orientare eterogenă a defuncților (E-V, NE-SV, NNE-SSV, SV-NE, VSV-ENE), conținea în total 35 de morminte. Este primul sit funerar din perioada avară timpurie documentat la sud de râul Aranca care conține morminte de tip nișă catacombă. Pe baza tipurilor de artefacte, precum cerceii de tip Szentes, subtipul Páhipuszta, și tipul mărgea-pandantiv, brățară din sârmă cu capete aplatizate, mărgele cu ochi, situl funerar ar putea fi datat în primele două treimi ale secolului al VII-lea d.Hr. Astfel, dacă am putut să răspundem la întrebările deja clasice, sunt altele/multe la care nu putem cu metodele proprii ale arheologiei: I. Fără analize de arheogenetică comparativă nu putem avea cunoștințe privind relațiile biologice între indivizii din mormintele de la Vălcani, sau despre relațiile sociale stabilite între aceștia pornind de la relația biologică existentă între ei. Putem vorbi de o comunitate sau de comunități? Cei cinci indivizi cu orientare V-E fac parte din această comunitate sau sunt indivizi „externi”, din afara comunității? În m. 15 (de femeie) persoana are în inventar câteva mărgele care tipologic diferă total de mărgelele din celelalte morminte. Pot să fie acestea semnele arheologice ale exogamiei? II. În privința caracterului mobil sau sedentar al comunității, aici, la rândul lor, pot să ne dea răspuns eventual doar analizele de de izotopi de stronțiu. III. Doar prin analizele de dietă ne putem forma o imagine în ceea ce privește obiceiurile nutriționale ale comunității, respectiv asupra posibilelor diferențe din acest punct de vedere între membrii comunității. | Besides archaeological features dating from the Neolithic to the Modern Ages, two early medieval cemeteries have been unearthed near Vălcani (Romania). The excavated part of the earliest one, characterised mainly by a heterogeneity of orientation (E–W, NE–SW, NNE–SSW, SW–NE, WSW–ENE), contained 35 graves in total. It was the first Early Avar Period funerary site documented south of the Aranca/Aranka River to contain graves with catacombe niche type (also called as graves with an end-wall shaft). Based on certain artefact types, like Szentes type Páhipuszta-subtype earrings, wire bracelet with a prolated end, big or small eye beads, the funerary site could be dated to the first two-thirds of the 7th century AD. Thus, we were able to answer the standard questions (chronology and funerary rituals), but there are many others that we cannot answer only by the means of the classical archaeological approach: I. Without archaeogenetic analyses, we have no knowledge regarding the biological relationships between the individuals in the Vălcani graves, and the social relationships biological realities might reflect. Can we talk about a community or communities in the case of this funerary site? Are the five individuals with VSV-ENE and SW-NE orientation part of this community or are they outsiders? In grave no. 15, the female has a necklace with beads whose types are unknown in the other bead-containing graves. Could these be archaeological signs of exogamy? II. As for whether this community (or these communities) was mobile or sedentary, we may be able to answer this question after analyzing strontium isotopes. III. Similarly, only with the analyses of the diet (δ13C, δ15N) can we answer questions on their nutritional habits, and, eventually, about dietary differences diet among the members of the community.

Actions (login required)

View Item