A 15. századi erdélyi tartománygyűlésekről I. (1416–1479) = On the Transylvanian Provincial Assemblies of the 15th Century I. (1416-1479)

W. Kovács, András (2023) A 15. századi erdélyi tartománygyűlésekről I. (1416–1479) = On the Transylvanian Provincial Assemblies of the 15th Century I. (1416-1479). In: Certamen X. : Előadások a Magyar Tudomány Napján az Erdélyi Múzeum-Egyesület I. Szakosztályában. Erdélyi Múzeum-Egyesület, Kolozsvár, pp. 253-299.

Preview

Text W.KovacsAndras-A15.szazadierdelyitartomanygyulesekrol.I.14161479.CERTAMENX.2023.253299.pdf Download (19MB) | Preview

Abstract

This study is analysing several aspects regarding the organization of the general assemblies in the Voivodate of Transylvania during the 15th century. The general assemblies were traditionally convoked and presided by the voivodes in Turda, for the nobles of the seven Transylvanian counties (sometimes also for the Szeklers and Saxons, on the basis of royal powers granted to the voivods). After 1412, in parallel with the increasingly rare presence of Transylvanian voivods in this province, the assemblies were no longer organized. The role of these judicial assemblies was taken over by the octaval seat of the vice-voivods. The octaval tribunals were held in this period four times a year, on the eighth day of some religious holidays in Sântimbru (Alba county). Following the cessation of the assemblies presided by voivods, the forum of appeal of the vice-voivode’ seat became the royal court. Around 1440, the vice-voivode’s tribunal was moved to Turda. Since the last third of the 14th century, the vice-voivodes also held occasional meetings of the Transylvanian nobility in Turda, and from 1421 and 1433, meetings, which were also called general assemblies. The experiences of the peasant uprising of 1437–1438, the enlargement of the political community around 1440, in the whole of medieval Hungary, the increasingly pressing Ottoman threat, which affected both Saxons and Szeklers, led to the resumption of general assemblies, this time usually under the leadership of the vice-voivodes. These gatherings were held with increasing frequency, but at irregular intervals, not only in Turda, but also in other easily accessible places (Cucerdea/Lunca Mureșului, Cluj-Mănăștur, Cluj, Mediaș, Iernut, Târgu Mureș, Căpâlna de Sus and Târnăveni). Both the octaval vice-voievodal seat (sedes iudiciaria), held exclusively in Turda, attended by nobles, and the irregular assemblies of nobles, Szeklers and Saxons (congregatio generalis) were judicial assemblies. However, the congregations also discussed matters concerning the province as a whole, especially its defence. For the three privileged groups (nobles, Szeklers and Saxons) who were separated geographically and in terms of judicial organisation, they were the only forum for settling common problems. The general assemblies did not become permanent institutions: the change of location and the fact that they did not become the forum of appeal of the octaval court are evidence of this. They were not a legislative, but a consultative body and had no political role. Apart from the exceptional case of 1459, it was not con-vened at the initiative of the participants and did not become a body representing their interests against the royal or voivodal power. În acest studiu sunt analizate aspecte legate de organizarea adunărilor provinciale în cadrul voie-vodatului Transilvaniei pe parcursul secolului al XV-lea. Congregațiile generale erau în mod tradițional convocate și prezidate de voievodul Transilvaniei, la Turda, pentru nobilii din comitatele transilvănene (uneori, în baza împuternicirii regale acordate voievodului, și pentru secui și sași). După 1412, în paralel cu prezența din ce în ce mai rară a voievozilor transilvăneni în această provincie, congregațiile nu au mai fost organizate. Rolul acestor adunări judecătorești a fost preluat de către scaunul de judecată octaval al vicevoievozilor, care se ținea în această perioadă de patru ori pe an, în a opta zi a unor sărbători religioase, la Sântimbru (comitatul Alba). În jurul anului 1440, locul tribunalului octaval a fost mutat la Turda. Forul de apel al scaunului vicevoievodal, odată cu încetarea congregațiilor voievodale, a devenit curtea regală. Începând cu ultima treime a secolului al XIV-lea, vicevoievodul a ținut la Turda și adunări ocazionale ale nobilimii transilvă-nene, iar în 1421 și 1433, aceste adunări au fost deja numite și ele congregații generale. Experien-țele răscoalei țărănești din 1437–1438, lărgirea în jurul anului 1440 a comunității politice în întrea-ga Ungarie medievală, amenințarea turcească din ce în ce mai apăsătoare, care îi afecta atât pe sași, cât și pe secui, au dus la reluarea congregațiilor generale, de data aceasta de obicei sub con-ducerea vicevoievozilor. Aceste adunări au avut loc cu o frecvență din ce în ce mai mare, dar la intervale neregulate, nu numai la Turda, ci și în alte locuri ușor accesibile (Cucerdea/Lunca Mureșului, Cluj-Mănăștur, Cluj, Mediaș, Iernut, Târgu Mureș, Căpâlna de Sus și Târnăveni). Atât scaunul de judecată octaval vicevoievodal (sedes iudiciaria), ținut exclusiv la Turda, la care partici-pau nobili, cât și adunările neregulate ale nobililor, secuilor și sașilor (congregatio generalis) erau adunări judecătorești. Cu toate acestea, congregațiile discutau și chestiuni care priveau provincia în ansamblu, în special apărarea acesteia. Pentru cele trei grupuri privilegiate (nobili, secui și sași), separate geografic și din punct de vedere al organizării judiciare, acestea reprezentau singurul forum pentru rezolvarea problemelor comune. Congregațiile generale nu au devenit instituții permanente: schimbarea locației și faptul că nu au devenit forul de apel al scaunului octaval sunt dovezi în acest sens. Ele nu erau un organ legislativ, ci unul consultativ, și nu aveau un rol politic. În afară de cazul excepțional din 1459, nu a fost convocată la inițiativa participanților și nu a devenit un organism care să reprezinte interesele lor împotriva puterii regale sau voievodale.

Actions (login required)

Edit Item